Tony Blair se lasa de politica

Anthony Charles Lynton Blair pleaca azi. De la sefia guvernului Majestatii Sale si din parlament.

Este cel mai tare prim-ministru pe care au putut sa-l dea laburistii britanici, dupa ce au renuntat (prin 1994) la mare parte din prostiile socialiste invechite cu care au reusit sa stea 18 ani in opozitie, pana in 1997.
De altfel, in 1997 laburistii au administrat o infringere usturatoare conservatorilor, cum nu mai vazusera acestia din 1832! Intre timp, laburistii au mai castigat 3 randuri de alegeri, cu Blair in frunte.
E un personaj interesant, care a avut curajul sa renunte la dogmele socialistilor britanici, ce devenisera ridicole dupa 1990, si a adoptat un program mai liberal, abandonand povestile cu nationalizari si alte bazaconii, care i-au consacrat pe laburisti, si adoptand o atitudine mult mai prietenoasa fata de piata libera si capitalismul salbatic

Desi de-a lungul timpului s-a dovedit extrem de priceput in relatiile cu presa (vezi aparitia personajului in The Queen), in ultima vreme cota sa de incredere a scazut dramatic, motiv pentru care se si retrage, lasandu-l pe Gordon Brown sa preia sefia laburistilor si a guvernului britanic.

Se zvoneste ca Blair ar putea deveni fie mediator in conflictul din Orientul Mijlociu, fie ministru de externe al UE (sau cum se va chema jobul asta in final).

Relatari din infern

Evenimentul Zilei are azi un reportaj interesant despre Coreea de Nord, o tara cu un sistem care pe mine ma fascineaza si ma intristeaza, in acelasi timp (cum naiba mai poate exista asa ceva in 2007?).

Doi romani la Bruxelles – clipe de neuitat

Nu, nu e o imagine de arhiva din 2004, e de sambata, 23 iunie 2007, de la conferinta de presa de dupa Consiliul European de vara.

Acest gest prietenos era insotit de cuvinte precum “Va multumesc mult, domnule prim-ministru” (Basescu), “Toate cele bune” (Tariceanu). Apoi toata lumea a plecat acasa, extenuati probabil de ‘jde miile de ore de negocieri cauzate de incapatanatii aia de polonezi.

Contributii (modeste) la dezbaterea despre o noua Constitutie

Avem nevoie de o noua Constitutie? Unii zic ca da, urgent, altii zic ca da, dar mai incolo, cam in 4 ani. Majoritatea spectrului politic actual e reticent, suspectand o intentie de a crea o republica prezidentiala de inspiratie gaullista, numai buna pentru maximizarea puterii actualului presedinte.

Avem nevoie?

Parerea mea este ca, totusi, da.
Actualul blocaj politic, care la prima vedere ar putea parea o aplicare magistrala a principiului de checks and balances, ar trebui evitat pe viitor. Cineva trebuie sa dispuna de o parghie constitionala care sa evite blocarea functionarii institutiilor statului in caz de criza.
Pentru elaborarea unei noi Constitutii ar trebui ca:

• sa se evite personalizarea si raportarea la conjunctura de moment in desenarea unui cadru care ar trebui sa faca Romania sa functioneze pe multi ani de aici inainte;
• sa se evite propunerea unor solutii care, in actualul cadru constitutional, nu vor putea trece de etapele revizuirii Constitutiei din cauza lipsei sustinerii necesare – nu se poate sari nici peste Parlament, nici peste referendumul popular;
• sa nu inventam roata: exista suficiente modele functionale in lume dupa care sa ne inspiram, nu ne mai trebuie o democratie originala (cred eu);
• designul functionarii institutiilor sa fie clarificat si simplificat, cu responsabilitati mai clare pentru fiecare din cele 3 puteri, avind drept obiectiv principal eficienta;
• sa fie intarite garantiile privind respectarea drepturilor si libertatilor ceteanului (si nu doar ale cetateanului, ci ale tuturor celor care locuiesc, temporar sau nu, in Romania)

Am si o propunere de background muzical pentru campania de popularizare a “noii Constitutii”:

Isi mai pune intrebari pe tema asta si Moromete.

Boc e disperat ca PNL e disperat – clisee de comunicare

Boc zice azi ca prin polul de dreapta facut cu AP si PNT, PNL “incearca disperat sa-si gaseasca parteneri”. De cate ori aud treburile astea cu “X face ceva – depune o motiune, da o lege, negociaza ceva – pentru ca e disperat sa nu stiu ce” ma apuca rasul. Ce-i atata disperare, frate? Mai schimbati placa, mai variati!

Parca vad acum ca si PNL da o replica cum ca Boc e disperat ca PNL face polul de dreapta … bine, in cazul lui Boc e o disperare mai mica, asa, cam de 1 metru si un pic…

De la socialism la capitalism

La Radio Erevan, un ascultător întreabă:
- Cum se trece de la capitalism la socialism? Şi, mai ales, cum se poate trece de la socialism la capitalism?
Radio Erevan răspunde:
- De la capitalism la socialism se poate trece prin revoluţie; iar de la socialism la capitalism cel mai bine se poate trece prin agenţiile de turism.

U can call me Condi

Pasaric Secretarul de stat Condoleezza Rice a fost foarte prietenoasa cu ministrul Cioroianu, desi nu l-a prea lasat sa vorbeasca – women! – la intalnirea cu presa.

Acuma, presa noastra (o anumita parte a ei! ) face misto de intimplarea asta, tragind concluzia ca daca Cioroianu a zis “Yes” inseamna ca e “yesman“.
In fapt, situatia e mai complicata. In primul rind, nu e bine sa contrazici o doamna, mai ales cind aceasta e secretar de stat al SUA si nu are cum sa nu aiba dreptate.
In al doilea rind, in situatia data nu cred ca putea fi vorba de yesman, ci mai degraba de Yes, ma’am!, evident.

Thank you very much for your attention.

Trecem clasa si anul asta?

Se pare ca Uniunea Europeana (mai precis, Comisia care o/ne conduce) nu o sa ne dea in cap cu clauza de salvgardare pe Justitie, zice Financial Times.
Daca ne-ar fi dat, ar fi fost o adevarata catastrofa – celelalte state membre ar fi fost indreptatite sa nu recunoasca hotarari ale instantelor romanesti de judecata – un cosmar pentru cetatenii si companiile cu treburi prin Romania.

In schimb, cred ca o sa stea cu un baston mare in spatele nostru sa ne monitorizeze ca ne facem temele, ceea ce nu cred ca e rau.

… mai ales ca vine vacanta si, dupa cum se stie, in perioada asta oamenii sunt ocupati cu montarea de aere conditionate, caratul de sticle de apa pentru angajatii placut uscati si planificarea de concedii in cele mai exotice locatii de pe Terra.

La munca, tovarasi, nu la intins mana!

click pe poza pentru detalii
ref. la activitatile recomandate

Regulile polemicii civilizate

Ceva ce lipseşte din dezbaterea publică din România, fie că e vorba de politică, presă sau vreun alt subiect de interes.

Să ne reamintim ce spuneau strămoşii noştri (europeni) de la Oxford, încă din 1890:

• În orice polemicã ştiinţificã, socialã sau politicã, discuţia trebuie sã se rezume la schimbul de idei şi numai la acele idei care au legãturã cu problema respectivã.

• Pãrţile aflate în polemicã folosesc drept argument fie teorii ştiinţifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante în ceea ce priveşte problema discutatã.

• Pãrţile nu au dreptul sã aducã în discuţie caracterul, temperamental sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirmã , nici nu confirmã validitatea ideilor pe care le susţine.

• Pãrţile nu au dreptul sã punã în discuţie motivele care determinã susţinerea de cãtre adversar a unei anumite idei, deoarece aceasta abate discuţia de la problema în sine.

• Etichetarea adversarului, prin menţionarea şcolii de gândire, a clasei sociale, a organizaţiei profesionale sau a partidului din care acesta face parte, constituie o încãlcare a regulilor polemicii şi dezvãluie slãbiciunea lipsei de argumente. Într-o polemicã civilizatã conteazã numai argumentele invocate de adversar ca individ şi nu ca membru al unei şcoli sau organizaţii. Nu ai dreptate pentru cã eşti gânditor materialist, patron sau laburist, ci dacã argumentele tale sunt convingãtoare sau nu.

Sarkozy – betia puterii?

Partidul lui Sarkozy a castigat zdrobitor primul tur al alegerilor parlamentare din Franta.

Inainte de aceste alegeri a avut loc summit-ul (sau sommet-ul) G8, la care Sarkozy s-a intalnit cu Putin… intalnire din care (se pare ca) a iesit oarecum “obosit”… hic…

UPDATE: Se pare ca si Hotnews a gasit stirea asta demna de headline )) spiritele mari se intalnesc